Na că o făcui și eu? Că tot e la modă faza asta cu „New Year Resolutions„. Te rog! Nu mă pune să o traduc că sună aiurea și nu-mi place.
Tot netu’ e plin de chestii de anul nou:
„New Year Resolutions” … în bună parte lista e cam aceeași cu cea de anul trecut. Nu a mea! A internauților.
sau
La ora cutare începe să te uiți la filmul cutare și vei intra în noul an exact la faza cutare. Hmmm… De ce aș face asta?
sau
Pământul a terminat de făcut o rotație completă în jurul Soarelui (știi… steaua din centrul sistemului solar) și toată omenirea din cale afară de excitată să sărbătorească asta. Și cică de asta nu ne vizitează extratereștrii, că cică și-au făcut o părere nu prea bună despre noi… N-aș prea crede.
sau
La ora 23:59:59 ridică în aer piciorul stâng și vei păși cu dreptul în noul an! Ha ha ha!!! E o idee (?). Nah…
De fapt momentul când are loc trecerea de la un an la altul, calendarul, sunt convenții. Și în mare parte suntem ființe convenționale. Avem nevoie, ne folosim, ne lăsăm conduși chiar, uneori, de convenții.
Trecerea în noul an este simbolică. O reînnoire. Un nou început. (chiar la propriu, că doar Pământul începe o nouă rotație în jurul Soarelui, un nou ciclu) Și cred că fiecare dintre noi se uită la anul care a trecut cu retrospectivă și privește anul care vine cu speranță și optimism, că poate va aduce ceva mai bun în viața noastră decât până acum.
Noaptea anului nou a trecut deja, e dimineață, iar în lumina caldă și veselă a soarelui care răzbate prin fereastra de la bucătărie, pe un petec de gresie, iată că pășesc și eu cu un zâmbet și cu speranță în suflet.
Un an nou cu bine și sănătate, că-i mai bună decă toate!
(după cum zicea și Nea Mărin 
)