Un copil se juca prin parc desculţ, sub privirile mamei sale, foarte relaxată. Ne-am alăturat şi noi.

Pentru copil, ceea ce făcea era perfect natural şi normal şi se simtea maxim de în largul său.

Un alt copil, văzându-l probabil, s-a inspirat, şi în apropierea scărilor de la tobogan şi-a dat jos adidaşii dimpreună cu şosetele şi le-a lăsat acolo, pentru ca să purceadă la joacă fără această „povară„.

Acest copil a avut mai puţin noroc, după doar câteva minute venind un părinte impacientat şi administrându-i o muştruluială zdravănă, urmată bineinţeles de o încălţare obligatorie şi definitivă.

Un caz straniu, la care am asistat ieri, un băiat a intrat în „conflict” cu bunica, deşi nu ştiu exact detaliile, cert este că s-a aşezat pe o bancă, şi-a dat jos adidaşii şi şosetele, după care a rămas cocoţat pe bancă, fără ca cumva să atingă pământul în lipsa încălţărilor, în timp ce bunica a dispărut o vreme (cca. 5-10min) şi apoi s-a întors cu o pereche de sandale (oare un compromis?) pe care cel mic le-a încălţat şi abia atunci a primit permisiunea de a coborî de pe bancă şi a continua joaca.

Locul de joacă, reamenajat recent de primărie, are şi un micro-teren de fotbal înconjurat cu o plasă de frânghie pentru a proteja restul copiiilor de vreo minge şutată mai puternic. Acum câteva zile chiar a fost mai răcoare, vreo 17-18°C, înnorat, după o ploicică la prânz. Nişte copii se jucau cu mingea pe acel teren, iar unul dintre ei îşi aruncase încălţările peste card, în iarbă, preferând jocul cu mingea în lipsa acestora, decât cu ele. După vreo oră şi ceva a plecat acasă că venise bunica lui după el, atunci doar ce şi-a recuperat pantofii din iarbă, şi au plecat acasă în bună înţelegere. Cu siguranţă că acesuia i-a fost tot atât de „frig” desculţ precum „face plopul pere” …